Ploaie în luna lui Marte (Live)

歌詞

Ploua infernal, şi noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, prin cerul oval, norii curgeau în luna lui Marte. Pereţii odaii erau neliniştiţi, sub desene în cretă. Sufletele noastre dansau nevăzute-ntr-o lume concretă. O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Ploua infernal, şi noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, prin cerul oval, norii curgeau în luna lui Marte. Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-mi lăsasem în lume odaia. Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi, cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?... O să te plouă pe aripi, spuneai, plouă cu globuri pe glob şi prin vreme. Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei, mie-mi plouă zborul, cu pene. Ploua infernal, şi noi ne iubeam prin mansarde. Prin cerul ferestrei, prin cerul oval, norii curgeau în luna lui Marte. Ploua infernal, şi noi ne iubeam, ne iubeam... Prin cerul ferestrei, prin cerul oval, norii curgeau în luna lui Marte. Ploua infernal, şi noi ne iubeam, ne iubeam...