Te rog, nu pleca. Nu acum, e tarziu. Cand intreb: Ma iubesti. Imi raspunzi: Nu mai stiu. Am o mie de motive sa nu iert. Dar inima imi spune sa incerc. Sa te rog sa nu pleci, poate nu-i prea tarziu. Dorian: Am plecat deja, gaseste-ma, ma imbrac ca Waldo. Degeaba cauti la mine, ce vrei tu, gasesti la altul. Final trist, cade cortina. 50-50 vina, acelasi nebun Luceafar, cu o alta Catalina. Unul e zi, altul e noapte. Cand eu sunt soare, tu esti luna. Tu ca marea fara valuri, eu ca furtuna. Opusele se atrag, se iubesc, se cearta si se despart. Devin personaje de filme, carti sau strofe de rap. Cu ce folos, de fapt?! Te rog, nu pleca. Nu acum, e tarziu. Cand intreb: Ma iubesti. Imi raspunzi: Nu mai stiu. Am o mie de motive sa nu iert. Dar inima imi spune sa incerc. Sa te rog sa nu pleci, Poate nu-i prea tarziu. Dorian: Imi pare rau. Noi doi, din nou. Imi pare greu. Tu n-ai fi tu, eu n-as fi eu. Nasol traseu, nu mai stim dansu' Coregrafia, am uitat timpii. Ca Ike si ca Tina, sau ca Bobby si Whitney. Oare cum ar fi fost daca eram simpli? Oare ne-am fi iubit sau ne-am fi oprit din timp? Mai bine uita de mine, uita de noi, uita detalii. Orice ai spune, n-am sa ma mai intorc acasa ca Smiley! Te rog, nu pleca. Nu acum, e tarziu. Cand intreb: Ma iubesti. Imi raspunzi: Nu mai stiu. Am o mie de motive sa nu iert. Dar inima imi spune sa incerc. Sa te rog sa nu pleci. Poate nu-i prea tarziu. L-ar cauta, daca ar sti pe unde. Ar vrea sa fie aici, sa o asculte. Dar cand iubirea a decis sa-i uite. Motivele nu au cum sa-i ajute. L-ar cauta, daca ar sti pe unde. Ar vrea sa fie aici, sa o asculte. Dar cand iubirea a decis sa-i uite. Motivele nu au cum sa-i ajute. Te rog, nu pleca. Nu acum, e tarziu. Cand intreb: Ma iubesti. Imi raspunzi: Nu mai stiu. Am o mie de motive sa nu iert. Dar inima imi spune sa incerc. Sa te rog sa nu pleci. Poate nu-i prea tarziu.